Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Cultură’ Category

Program:

24-31 martie – Casa de Cultură a Sindicatelor, blocul F al Facultății de Știință și Ingineria Alimentelor, expoziții foto pe tema “Basarabia în imagini”

27 martie – Ora 18.00, Foaierul Teatrului Dramatic “Fani Tardini”

“93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” (interpretare de cântece și poezii românești)

Ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic “Fani Tardini”, Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea de Ion Luca Caragiale

28 martie – Ora 14.00, Dezbatere pe tema ” Unirea Basarabiei la 93 de ani de la înfăptuire și consecințele ei” la Biblioteca “V.A. Urechia”

 

Read Full Post »

Ieri, 24 ianuarie 2011, în Galați au avut loc un șir de manifestări dedicate implinirii a 152 de ani de la Mica Unire. Programul, organizat de prefectul județului Cosmin Păun, a început la orele 12.00 cu următoarele evenimente:

  • Slujba de pomenire a domnitorului român Alexandru Ioan Cuza la biserica Vovidenia din Galați
  • Marș organizat de Garda de Onoare la statuia Cuza de lângă campusul studențesc. Interpretarea imnului României de către fanfara Centrului Cultural „Dunărea De Jos”. Depunere de flori la statuia domnitorului. Hora Unirii la care au participat gălățenii în frunte cu arhiepiscopul al Dunării de Jos Casian Crăciun. Înterpretarea cântecelor  „Noi suntem români” şi „Hora Unirii” de Gheorghe Turda.
  • Dezbatere pe tema Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Muzeul ”Casa Cuza Vodă”.

Mai multe poze găsiți aici.

Read Full Post »

Ziua de 6 mai 1990, de ziua Sfantului Iov cel Drept, a avut loc evenimentul important pentru natiunea romana numit Podul de flori. Dupa 50 de ani Romania si Basarabia s-au putut imbratisa din nou. Trecerea peste granita de sarma ghimpata a fost  permisa fara pasapoarte. Punctele de trecere intre Romania si Basarabia au fost: Miorcani- Pererita, Stinca – Costesti, Iasi – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albita – Leuseni, Falciu – Tiganca, Oancea – Cahul si Galati – Giurgiulesti. Ziarele si revistele culturale romanesti in acea zi au scris in special numai despre Podul de flori.

“Prin punctul Ungheni, unde am fost prezent, au trecut in jur de un sfert de milion de oameni. Numai in gara Iasi au plecat  de la ora 6 pina la orele 12 sase garnituri de trenuri cu cate 17 vagoane fiecare, ticsite de o multime cu brate de flori. La care adaugam in jur de 30 de autobuze si peste 4000 de autoturisme particulare. Acceleratul Timisoara – Iasi, care a mers pana la punctul de granita Ungheni a adus si el mii de transilvaneni. In jurul prinzului, in Iasi gaseai foarte greu o floare.” Vasile Iancu (Romania Libera Nr 112, marti 8 mai 1990)

“In duminica accea pe malul Prutului la punctul de trecere a frontierei Leuseni-Albita s-a strins o imensa mare de oameni.. Sute de mii de oameni, adevarate torente umane au curs din cele doua parti ale Prutului, din stinga si dreapta lui, pentru a se contopi intr-o revarsare de bucurie, imbratisari si lacrimi. Da nu putine lacrimi au curs duminica pe obrajii barbatilor si femeilor, mai ales ale celor virstnici, care dupa aproape patru decenii si jumatate de despartire dureroasa, cei ce vorbesc si simt romaneste au putut pentru intiia oara dupa razboi sa vorbeasca direct, uitindu-se unii in ochii altora, sa joace in aceleasi hore ale bucuriei, tinindu-se de mina, sa praznuiasca la un loc, cinstind paharul revederii in imensa cimpie de linga Prut…

…Si la punctul de trecere de la Falciu – Tiganca, numarul celor ce au dorit sa dea mina cu fratii de peste Prut a depasit orice asteptari. Se sconta pe citeva sute si au fost cam 12000. I-am vazut pe romanii din dreapta Prutului revenind spre seara, grupuri-grupuri. Vorbeau de ospitalitatea si omenia cu care au fost primiti, de grija cu care pe malul sting al fluviului plin de flori s-a staruit ca el sa se simta ca acasa. S-au croit si planuri pe viitor…

…Duminica, Prutul a fost o punte de flori, o punte de suflet si speranta intre romani.” S. Achim, I. Erhan (Adevarul, 20 mai 1990)

Doina Basarabeana

de Pr. David Portase-Prut

Doamne, Doamne plinsul seaca

Si durerea ma ineaca…

Doamne, Doamne, unde-I ea

Unde-i Basarabia?

Du-ma Doamne, du-ma iara,

Chiar in asta primavara,

Du-ma ca pe-un fir de stea

Tocma-n Basarabia!

“6 Florar a fost o zi splendida din toate punctele de vedere. Soare si senin pina-n tarii de ambele parti ale Prutului. Pe linia orizontului marea verde a griului unduia lin, prevestind anul verii. La Cahul si Oancea, spre Giurgiulesti si Galati au fost puntile, oamenii care le-au trecut insa au fost pilonii lor de sprijin-indestructibil, eterni… N-au trecut decit citeva clipe pentru ca toti cei care eram acolo sa traim un moment de descumparare: cum sa recunosti oaspetii, cum sa recunosti gazdele? S-au imbratisat, de aceea, cei din Chisinau cu cei din Giurgiulesti, cei din Tiglina I cu cei din Tiglina III… S-au imbratisat adica, intre ei, romanii, s-au prins la hora, lasindu-I sa celebreze aceasta nunta mioritica pe Eminescu, pe Cosbuc, pe Creanga, pe Alecsandri, pe Vieru, pe Druta…” Radu Macovei, Grigore Lazarovici (Viata Libera, Galati, nr 113, marti 8 mai 1990 )

“Daca riul ca riu presupune pe alocuri un pod si daca este inchipuit din flori, inseamna ca totul este posibil.

Nu cunosc data de nastere a Prutului. Probabil insa ca el este de acceasi virsta cu Noi. Cunosc, totusi, ca un pod peste el, un pod de flori mai ales, nu inseamna cit o poezie frumoasa, pe care ar fi trebuit s-o scrie Eminescu, daca ar fi avut nevoie de un pasaport pentru a trece la Cernauti, la Chisinau sau in alta parte de pe o harta pastrata in sufletul Mioritei.

Basarabia a pasit peste flori in Romania. A stat citeva ore sub cerul inmiresmat de tei si a plecat inapoi, lasind Prutul ca o virgula provizorie intre 2 destine… A fost o zi de istorie, a fot un crimpei de viitor…

Ramine ca florile podului sa infloreasca. Sa vina ziua aceea in care fiecare sa purtam in mina un buche de flori si sa trecem Prutul de la stinga la dreapta si de la dreapta la stinga, fara sa fie nevoie de poduri oficiale. Pina atunci trebuie sa pastram in inimi dorinta proaspata de a fi noi insine, indiferent daca exista sau nu un Prut, indiferent daca el mai curge intre noi sau pentru noi.” Ion Manea (Porto_Franco, Nr 3-4 1991)

Read Full Post »

„Trimite o carte peste Prut” este o campanie de donare de carte, lansată de către Liga Studenților Basarabeni din România (LSBR) în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului al Republicii Moldova. Cărțile sunt colectate în cele 11 centre universitare de catre cele 11 organizații membre LSBR.

În perioada decembrie 2009 – ianuarie 2010 s-a desfășurat prima acțiune din cadrul campaniei, reușinduse colectarea unui număr destul de mare de carte româneasca și echipament tehnic (calculatoare) pentru bibliotecile rurale din Repubilca Moldova selectate pe criteriul lipsei de cărți în limba româna.

La nivel de Galați Liga Studenților Basarabeni din Galați în colaborare cu Biblioteca „V.A. Urechia” coordonează campania și lansează un apel către toți cei care sunt dispuși să doneze cărti de literatură românească și universală, poezie, enciclopedii, atlasuri, carte scolară, precum și literatură istorică.

Sincere mulțumiri Ministerului Tineretuui și Sportului din Republica Moldova, Primăriei Municipiului Chișinău, Asociației Istoricilor din Moldova, Asociației Culturale „Pro Basarabiei și Bucovina”, Bibliotecii „V.A. Urechia”, precum și tuturor celor care urmeaza să contribuie la buna desfășurare a acestei campanii.

Pentru cei din Galați, cărțile pot fi donate la sediul central al bibliotecii „V.A. Urechia” din strada Mihai Bravu nr. 16 de luni pâna vineri între orele 9:00-20:00 și duminica între orele 8:00-13:00 (Alte informații la nr. de tel: 0751.024.605, 0757.373.706, 07068086137 sau e-mail: lsb_gl@yahoo.com).

Sursa: http://lsbgl.wordpress.com

Read Full Post »

Luni 15 februarie 2010, Biblioteca „V.A. Urechia” în colaborare cu Liga Studenţilor Basarabeni din Galaţi a organizat o serie de manifestări culturale dedicate lui Grigore Vieru care pe 14 februarie ar fi împlinit respectabila vârstă de 75 de ani, cei prezenţi au avut ocazia să participe şi la vernisajul expoziţiei de carte „Lacrima sufletului românesc din Basarabia”, unele din versurile recitate de tinerii români de pe ambele maluri a Prutului au fost special dedicate marelui poet. Toate chipurile adunate acolo au exprimat un profund respect pentru toată viaţa poetului închinată marelor sale valori, veridice etaloane pentru un adevărat suflet românesc. Copii tineri, copii mari-toţi având o bucăţică din podul de flori în sufletul lor, pod pe care marele nostru poet l-a vista şi l-a dorit din toată inima. Prin versul său care educă şi promovează gândurile înălţătoare, gânduri ce doar un suflet curat era în stare să simtă, au vrut să redea o bucăţică din lumina ochilor Poetului elevi şi studenţii ce îşi doresc din toată inima că toţi să cunoască istoria şi suferinţa poporului nostru din perspectiva unei dureri cu „geana udă”, pe care toată viaţa a simţit-o şi a purtat-o Grigore Vieru, ce s-a considerat „lacrima lui Eminescu” şi pe bună dreptate, un promotor al patriotismului şi speranţei nemuritoare.

În amintirea…
lui Grigore Vieru
Din când în când
Amurgul dintr-o liră
Mai scoate un oftat.
Orfeu ce o lasă
Plecat în noapte e
Gonit de vis adânc,
Ori alergând după o clipă
Imaginea îi pendulează
încă între lumi.
Ce a rămas e lume vie
Ce va veni sunt gânduri bune.
Cât calm lasatu-ne-a el nouă
Şi câtă lumină a luat cu el
Pierdut e om, ucis de clipă
Dar veşnică-i a lui aripă.
(Diana Macaru)

La distanţe de decenii, poate galaxii cerul se îndură să ofere un dar aşa de valoros omenirii, noi, cei de rând suntem datori să păstram toată nobleţea unei vieţi trăite cu demnitate pe timpuri atât de vitrege şi cu atât mai mult suntem responsabili să transmitem mai departe, generaţiilor viitoare, imaginea intactă a unui „copil” ce-şi va dori mereu „mama” aproape, urmându-i exemplu, evlavia, cât şi iubirea necondiţionată, străduindu-ne să-i păstrăm lumina LITEREI cât mai albă în ochii noştri, cât ea nu se va stinge EL va trăi.

Lui  Grigore Vieru
Plâng izvoarele întruna
Plânge cerul, plânge Ţara
Unde ne-aţi ascuns poetul,
Unde ne-aţi ascuns comoara?
Când Basarabia era întunecată
Cu versul el a luminat-o,
Imperialiştii vrut-au s-o sugrume
Dar el prin cântec a salvat-o.
El s-a închinat în taină
Pentru scumpul lui popor
Pentru neamul românesc
Pentru trecut, prezent şi viitor.
Plâng Carpaţii, plânge Prutul,
Plânge Nistru şi Siretul,
Unde ne-aţi ascuns comoara,
Unde ne-aţi ascuns poetul?
(Mihai Cretu)

Read Full Post »

Bustul lui Grigore Vieru de pe Aleea Clasicilor din Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” a fost dezvelit astăzi, în ajunul aniversării a 75-a a poetului. Acesta s-a regăsit între clasicii literaturii române şi a fost binecuvântat de un sobor de preoţi de la Biserica Sfânta Teodora de la Sihla, locaşul sfânt la care mergea poetul.

Sute de chişinăuieni au participat la eveniment şi i-au adus un omagiu celui care a fost şi va rămâne un simbol al conştiinţei naţionale.

„Nu există fiinţă pe pământ care n-a trecut prin inima lui Vieru. Acest bust este unul din puţinele lucruri pe care am reuşit să le facem pentru marele poet al neamului”, a declarat preşedintele interimar Mihai Ghimpu.

La rândul său, premierul Vlad Filat a spus că anul 2010 va fi un an pregătitor pentru evenimentele din 2011, care va fi anul poetului Grigore Vieru, în care opera poetului va intra în fiecare casă.

Bustul lui Grigore Vieru a devenit realitate graţie eforturilor ministrerului Culturii, primăriei mun. Chişinău, a sculptorilor Victor Macovei şi Ruslan Tihonciuk, care au câştigat concursul anunţat de autorităţi

Sursa: www.timpul.md

Read Full Post »

Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia face apel la toţi sucevenii să aducă cărţi pentru fraţii din Basarabia la secretariatul Bibliotecii Judeţene « G. I. Sbierea (tel. 0230/530798).

Conform organizatorilor, majoritatea bibliotecilor din satele Republicii Moldova nu dispun de un număr suficient de cărţi în limba română cu grafie latină, păstrându-le pe cele editate înainte de 1989. Deşi în ultimii 20 de ani peste Prut s-au editat cărţi în română, criza economică permanentă şi sărăcia, lipsa fondurilor suficiente de la buget nu au permis înlocuirea cărţilor vechi cu unele noi.

Acţiunea demarată de GIRB face parte dintr-un proiect de dotare a şcolilor rurale din Republica Moldova cu carte românească, intitulat „Trimite o carte peste Prut”. Pe plan naţional acest proiect este coordonat deLiga Studenţilor Basarabeni din România.

Sursa: http://www.stiri.romanism.net

Read Full Post »

Older Posts »